O vacanţă unică de... două milenii

Economistul nr. 19 (serie nouă), 30 Mai 2011

      CONSTANTIN PRIESCU, Convorbire cu Dorin Gherghina, preşedintele Asociaţiei de Promovare a Turismului „Germisara"

      Constantin Priescu: Sunteţi, domnule Dorin Gherghina, de aproape doi ani, liderul Asociaţiei de Promovare a Turismului „Germisara" din staţiunea Geoagiu Băi. Deşi ştim că îndepliniţi, în acelaşi timp, o funcţie de director în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, cum aţi ajuns şi preşedinte al respectivei asociaţii?    

Dorin Gherghina: Există două argumente. În primul rând, propunerea pe care mi-au adresat-o patronii celor şase societăţi de turism din această destinaţie. În al doilea rând, dorinţa mea de a participa la finalizarea unui obiectiv deosebit al asociaţiei. Acela de a lansa pe piaţa vacanţelor o destinaţie în care turiştii să petreacă, într-un singur sejur, de 10-12 zile, o vacanţă - istoriceşte vorbind - de peste 2000 de ani.

      CP: Ce vreţi să spuneţi?

      DG: Un lucru mai puţin cunoscut de marea masă a iubitorilor de vacanţe din România şi nu numai. Anume că Geoagiu Băi, pe numele ei dacic, Germisara, este - conform documentelor de atestare - cea mai veche staţiune turistică din România. Ea a fost atestată cu peste 200 de ani înaintea întemeierii de către romani (153 înainte de Hristos) a unei alte celebre destinaţii balneare - Băile Herculane. Dar nu numai atât. Apele mezotermale de la Geoagiu Băi, după aproape 2200 de ani de existenţă, îşi păstrează intacte proprietăţile iniţiale şi temperaturile de 29-30 grade Celsius. Ceea ce reprezintă, credem noi, un fenomen, probabil, printre puţinele în lume de această natură.

      CP: Apropo, de unde vine numele de „Germisara" şi ce semnificaţie semantică are el?

      DG: Obişnuiţi cu biografia oraşelor celebre, suntem tentaţi să ne aplecăm cu o atenţie mai mică asupra altor aşezări, care merită şi ele cu prisosinţă un asemenea interes din partea noastră. Este şi cazul anonimei comune Geoagiu Băi. În realitate, e bine să ştim că este situată pe vatra vechii aşezări dacice Germisara (Germi - fierbinte, sara - izvor) şi care a devenit, sub cucerirea romană, „Termae Germisara" sau „Germisara Cum Thermis". Dacă adăugăm şi amănuntul că, prin poziţia geografică, comuna Geoagiu Băi se încadrează într-un climat temperat îndulcit, aproape de cel mediteranean, favorabil cultivării viţei de vie, pomilor fructiferi, dar şi a unor specii neobişnuite în zonă - migdalul şi castanul comestibil - relevăm influenţa apelor termale şi asupra altor calităţi ale aşezării. Dar atracţia numărul 1 a staţiunii o constituie, indiscutabil, Băile Termale Romane şi numeroasele izvoare şi bazine mezotermale situate în aer liber.

      CP: Funcţia de preşedinte al Asociaţiei de Promovare „Germisara" v-a obligat, se pare, să deveniţi şi istoric, şi arheolog. În ce măsură imaginea încărcată de antichitate a staţiunii se regăseşte şi în peisajul creat după modernizarea vechii destinaţii turistice?

DG: E meritul investitorilor privaţi care au privit modernizarea staţiunii, în primul rând, cu sufletul şi, după aceea, cu banii. Fiecare din principalii investitori nu şi-a propus să ridice aici o „aglomerare urbană" în stilul marilor oraşe. Toate stabilimentele şi anexele existente aici au fost renovate şi modernizate în spiritul în care au fost concepute iniţial. Sau, mai exact spus, să încerce o respectare cât mai apropiată a respectivului concept. încât turiştii vor constata, cu plăcere, armonia de ansamblu care există între tradiţional şi modern. In puţine destinaţii turistice din România veţi întâlni o combinaţie atât de fericită între trecut şi prezent. Dacă „Băile Termale Romane , „Promontoriul circular", „Dâmbul romanilor" din centrul staţiunii sau Peştera cu apă termală îşi păstrează intacte farmecul vechimii, înfăţişarea nouă a infrastructurii turistice - modernizată după privatizare - oferă turiştilor un dialog armonios între civilizaţii antice şi moderne.

CP: Suntem convinşi că mulţi turişti ar dori să afle câte ceva şi despre capacitatea de primire a staţiunii Ce le puteţi spune?

DG: în staţiune există, la ora actuala - toate în administrare privată -, două hoteluri de patru stele (Germisara şi Decebal), şapte stabilimente de trei stele (Diana, Termal, Aida, Flora, Alexandra, Dova şi Dacia) şi alte două de două stele (Ceres şi Sanda). Capacitatea totală a staţiunii, daca includem şi pensiunile din perimetrul comunei Geoagiu Băi, se apropie de circa 1.500 de locuri. Care, după cum vedeţi, au fost structurate pentru a fi accesibile tuturor categoriilor de turişti.

CP: Infrastructura de primirea staţiunii a fost dublata, după câte am aflat, de una la fel de puternică pentru cura balneară, wellness şi spa. E adevărat?

DG: în fiecare hotel există mici baze de tratament, condiţii excelente pentru wellness şi spa, alte forme moderne de recuperare şi fortificare a organismului. în hotelurile de trei şi patru stele, programele de wellness şi spa permit aplicarea între 15-30 de metode şi proceduri atât clasice, cât şi de ultimă apariţie. Care, utilizate conform recomandărilor medicilor specialişti, pot contribui - cum se exprimă ei - „Ia o a doua naştere a corpului şi psihicului omului". Indiferent de vârsta şi de experienţa în practicarea lor, metodele de wellness aplicate la noi sunt o adevărată „armă secretă" pentru păstrarea şi menţinerea sănătăţii.

CP: Nu sunteţi prea patetic în pledoaria pe care o faceţi?

DG: Probabil că da. Dar dacă asemenea rezultate s-au obţinut prin metode deloc moderne şi pe timpul geto-dacilor, şi pe timpul romanilor, este exclus ca, în zilele noastre, când ştiinţa dublează factorii naturali, rezultatele să nu fie net superioare. Dar medicii noştri pot explica „arma noastră secretă mult mai bine decât mine si turiştii vor constata acest lucru la faţa locului!

 

« Toate stirile